Constanța și litoralul riscă să rămână fără apă. Povestea magistralei de 80km Medgidia - Vama Veche

Conform datelor Institutului Mondial al Resurselor Naturale, mare parte din teritoriul României se află pe zona de RISC privind lipsa apei, iar municipii precum Râmnicu Vâlcea, Pitești, Târgoviște și capitala București au RISC RIDICAT.

Orașul CONSTANȚA și întreg litoralul nostru la Marea Neagră se află de-asemenea în zona de RISC RIDICAT, pe o falie care pornește de la Lacul Razelm, și până la granița noastră cu Bulgaria (vezi harta).

Autoritățile au identificat o singură soluție, și anume, construirea unei magistrale care să aducă apă de la Medgidia la Constanța.

Acest proiect ambițios nu se putea realiza fără aprobarea Consiliului Local Medgidia, situație în care primarul Valentin Vrabie a condiționat realizarea aducțiunii de reducerea la jumătate al tarifului la apă pentru toți locuitorii orașului Medgidia, iar pentru spital și biserici a solicitat companiei RAJA ca apa să fie gratis.

Harta Riscului asociat lipsei de Apă – Institutul Mondial al Resurselor Naturale
Harta Riscului asociat lipsei de Apă – Institutul Mondial al Resurselor Naturale

Vă propunem documentarul următor, realizat pe baza celor mai recente date colectate din surse mai mult decât credibile, care ne arată că, apa potabilă devine o problemă majoră pe Terra iar județul Constanța este unul dintre cele mai efectate locuri din lume.

Câteva repere istorice

La nivelul anului 500 înainte de Hristos, civilizația Maya din America Centrală, utiliza rezervoare de apă pavate, iar mai târziu, undeva prin anul 40 d. Hr, inginerii Imperiului Roman aveau să construiască primele apeducte, cel mai lung în anul 368 de 248 km.

Prosperitatea unei societăți este strâns legată de valorificarea apei fiind cunoscut faptul că, doar acele civilizații pricepute în mânuirea apei au reușit să supraviețuiască și să evolueze.

Rețea romană de apeducte aflată în reparații – pictură de Michael Zeno Diemer, Deutsches Museum, Munich
Rețea romană de apeducte aflată în reparații – pictură de Michael Zeno Diemer, Deutsches Museum, Munich

În prezent, doar șapte din zece oameni de pe Terra, beneficiază de apă curentă în propria locuință. Lichidul care dă viață este captat, pompat prin coloanele principale ale orașelor (sau magistrale), pentru ca mai apoi, apa să fie preluată de ramificațiile laterale care alimentează fiecare clădrire în parte.

Așa funcționează sistemul care asigură apa în marile orașe și comune din țara noastră.

ZIUA ZERO, sau momentul în care apa se va termina

Șocant sau nu, în anul 2018, Cape Town a fost primul oraș din lume care s-a văzut obligat să oprească alimentarea cu apă, pe o perioadă nedeterminată. S-a ajuns aici din cauza secetei care a lovit regiunea Africii de Sud.

În prima etapă, autoritățile locale din Cape Town au anunțat că apa urmează să fie oprită, locuitorii urmând să primească ulterior acestui moment apă cu porția, doar pentru satisfacerea necesităților fiziologice.

Au avut noroc însă, și după doar câteva săptămâni, o ploaie torențială i-a salvat pentru scurt timp din fața unei crize majore cu efecte greu de calculat.

Din păcate, Cape Town nu este singurul exemplu de mare oraș ce riscă să rămână în viitor fără apă, pe lista metropolelor unde alimentarea cu apă reprezintă o mare problemă fiind incluse următoarele: Sao Paulo, Melbourne, Jakarta, Londra, Beijing, Istanbul, Tokyo, Bangalore, Barcelona și Ciudat de Mexico.

Toate aceste orașe urmează să se confrunte, în scurt timp, cu o criză majoră a apei potabile.

Azi, la o simplă căutare pe Google veți afla cât de multe orașe și zone de pe glob nu beneficiază de suficientă apă potabilă.

În 2040, apa va reprezenta ce mai mare problemă de pe Terra

S-au făcut diverse calcule și estimări din care rezultă că, peste 20 de ani, cea mai mare parte a lumii nu va avea suficientă apă pentru consumul necesar unui an întreg.

Acest fenomen fără precedent este determinat de doi factori principali: consumului irațional (în special în sectorul agricol), și încălzirii globale care rezultă din acumularea gazelor cu efect de seră.

În acest moment, pe Pământ se găsesc cca 1234 Trilioane de litri de apă, însă 97% din această cantitate este apă sărată, 2% se află încă înghețată la polii planetei, iar noi ne putem baza doar pe diferența de 1% pentru a supraviețui.

Criza de apă de peste 20 de ani – Sursa : Institutul Mondial al Resurselor – 2015
Criza de apă de peste 20 de ani – Sursa : Institutul Mondial al Resurselor – 2015

Din acest procent de 1% de care depinde întreaga omenire, aproape întreaga cantitate de apă dulce și bună de băut se află la adâncimi de unde este dificil și foarte costisitor de extras.

Acum înțelegem de ce, marile civilizații ale istoriei noastre s-au dezvoltat în apropierea fluviilor, lacurilor și râurilor. Iată că situația nu s-a schimbat în ultimii 6000 de ani. Și-n prezent, aproximativ 90% din populația lumii locuiește la mai puțin de 10km distanță de o sursă de apă dulce.

Apa dulce este o resursă finită

În ultimii zeci de ani, evident tehonologia a avansat, oamenii devenind tot mai pricepuți în extragerea apei din măruntaiele Pământului.

Există totuși un mare secret despre care nimeni nu vorbește: apele extrase din sol, numite și izvoarea sau straturi acvifere s-au acumulat acolo în milioane de ani. Evident că, după ce extragem această apă, trebuie să treacă alte milioane de ani (în condiții de climă similare) pentru ca noi cantități să se acumuleze.

Cantitatea de apă dulce lichidă pe Terra – Sursa USGS
Cantitatea de apă dulce lichidă pe Terra – Sursa USGS

În plus, extragerea apei freatice duce la comprimarea solului, acesta fiind doar unul dintre efectele secundare despre care de-asemenea nu se discută.

De exemplu, dacă rezerva de apă se află poziționată sub o localitate, pe măsură ce aceasta este extrasă, pământul se va lăsa cu aproximativ 10 centimetri pe an, în funcție de condițiile geo și de exploatare.

Situația descrisă impune ca apa freatică să fie utilizată doar în caz de urgență și strictă necesitate, atunci când discutăm, de exemplu, despre secetă severă, dar din păcate s-a ajuns ca aceasta să fie exploatată permanent.

Doar 8% din consumul de apă este pentru băut și spălat, restul e risipă

Creșterea popuației globului a dus inevitabil și la creșterea consumului de apă, iar cifrele sunt impresionante. Consumăm de 7 ori mai multă apă azi, decât în urmă cu 100 de ani.

Pe lângă acest aspect, modul în care este utilizată apă constituie de fapt adevărata problemă: 70% pentru agricultură, 22% în industrie, și doar 8% pentru consumul direct al omului (băut și igiena zilnică).

Cum este utilizată apa dulce lichidă pe Terra – Sursa Banca Mondială – 2013
Cum este utilizată apa dulce lichidă pe Terra – Sursa Banca Mondială – 2013

Ce înseamnă un consum irațional?

De exemplu, pentru a produce o sticlă de 1 litru de Cola se consumă alți 28 de litri de apă, datorită procesului tehnologic, la care se mai adaugă încă 7 litri utilizați pentru realizarea ambalajului (recipient și etichetă).

Și dacă tot avem o fabrică de bere în Constanța, trebuie spus că, pentru fiecare pahar de bere se consumă 74 de litri de apă, în timp ce, o ceașcă de cafea necesită 130 de litri de apă, iar un tricou din bumbac 2500 de litri de apă. Pare mult, șocant, dar este adevărat!

Agricultura și zootehnia sau apa pe care nu o plătește nimeni!

Cifrele prezentate, destul de mari, pălesc totuși în fața consumului de apă pentru producția cărnii.

Costul furajelor (hrana animalelor) calculat în apă, face din carne unul dintre cele mai scumpe produse de pe glob din perspectiva amprentei de apă și de poluare. Și totuși, la raft nu costă mai nimic...

onsumul de apă la nivel mondial 1900 – 2010 – Sursa UN Food & Agriculture Organization – 2010
onsumul de apă la nivel mondial 1900 – 2010 – Sursa UN Food & Agriculture Organization – 2010

Producția lucernei, de exemplu, necesită 510 litri de apă per kilogram. O vacă consumă 12kg de nutreț pe zi (în medie) iar dacă împărțim asta în kilograme de carne vom observa că, pentru un singur hamburger se consumă cam 1650 de litri de apă.

Agricultorii români primesc apa gratuit

În ciuda acestor evidențe și avertismente, apa nu este supusă regulilor de bază ale capitalismului, dacă ne uităm că agricultorii români o primesc gratuit, cu sprijinul factorilor politici iresponsabili:

Este o zi istorică pentru fermierii, agricultorii din România, pentru că astăzi în Parlament s-a votat o nouă lege a irigațiilor, o lege care modifică Legea 138 și OUG 82. Ce este important în această lege este că, începând cu o săptămână-două, după ce va fi promulgată, ANIF pune la dispoziția fermierilor apă gratuită la stațiile de punere sub presiune.”

Așa suna declarația, din 9 Mai 2017, a deputatului PSD Alexandru Stănescu, vice-președintele Comisiei pentru agricultură.

Este vorba despre proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru completarea art.10 din Legea nr.98/2016 privind achiziţiile publice, lege ce a fost adoptată pe 9 Mai 2017, în Camera Deputaților, cu 219 voturi pentru, 54 de abțineri și nici un vot împotrivă.

Și totuși cine plătește?

Acum poate înțelegeți și marele secret din spatele agriculturii, lanțurilor de restaurante de tip fast-food, băuturilor răcoritoare sau al berii, confecționării hainelor, toate aceste industrii care-și permit să producă la costuri mici, deoarece prețul apei nu e pus la socoteală.

Componenta geostrategică a apei

Este lesne de sesizat că, acolo unde apa începe să lipsească se așterne și instabilitatea politică. Există câteva exemple deosebit de concludente în acest sens, dacă ne uităm la America Latină, India, Pakistan, Yemen sau nordul Nigeriei.

Lipsa apei a determinat conflictul din Darfur, început în anul 2003, în care și-au pierdut viața până acum sute de mii de oameni. Totodată, există mulți analiști care susțin că, războiul civil din Siria a fost declanșat în mare măsură de seceta aspră a anului 2006.

Nu întâmplător, strategii economiei mondiale numesc apa “petrolul secolului viitor” considerând investițiile financiare în apă drept unele deosebit de profitabile.

Iar dacă vorbim despre conflicte, pe harta următoare ne sunt prezentate zonele afectate de lispa apei. Este suficient pentru a înțelege despre ce discutăm.

Harta zonelor afectate de lipsa apei – Sursa WRI (CLICK AICI)
Harta zonelor afectate de lipsa apei – Sursa WRI (CLICK AICI)

Constanța rămâne fără apă. Alimentarea este posibilă de la Medgidia

Așa cum declara Mihai Bărbuliceanu, managerul de proiect al RAJA SA pentru fonduri europene, Constanța și sudul litoraului vor rămâne fără apă în viitorul apropiat, din pricina faptului că, actualele surse devin ne-potabilizabile:

“Sursele de apă din zona litorală și limitrofe Mării Negre au început să devină în mare parte ne-potabilizabile sau costisitoare și insuficiente pentru dezvoltarea în zonă” a declarant M. Bărbuliceanu, pe 10 Mai 2018, în cadrul emisiunii Realitatea Locală, moderată de Cristian Hagi.

Iminenta criză a apei, precum și seceta din 2013-2014 a obligat autoritățile să investească în prospecțiuni amănunțite, care au scos la iveală faptul că, sub orașul Medgidia, la 600-800 metri adâncime, se află un acvifer unde se găsește cea mai mare sursă de apă potabilă din România.

Este vorba de bazinul acvifer Medgidia-Cernavodă în care s-au acumulat cantități impresionantă de apă în urmă cu zeci de milioane de ani.

“Am ales Medgidia pentru că este un acvifer foarte bogat, care poate asigura nu doar pentru Medgidia și Cernavodă, dar poate asigura apa pentru tot județul Constanța fără probleme. Deci am ales această soluție pentru că este apă suficientă iar calitatea este remarcabilă declara Stroe Felix, directorul general al RAJA SA, pe data de 15 Mai 2016, la inaugurarea noii stații de pompare a apei de la Cernavodă.

Practic, pentru alimentarea orașului Cernavodă cu apă, dar și a localităților Satu Nou, Mircea Vodă, Faclia, Anghel Saligny și Stefan cel Mare, la nivelul anului 2016 a fost necesară realizarea unei conducte de aproape 21 km prin care să fie adusă apă din subternarul orașului Medgidia.

Felix Stroe – Director General RAJA Constanta SA
Felix Stroe – Director General RAJA Constanta SA
 

Un an mai târziu, în 2017, RAJA a demarat documentația pentru o nouă investiție, care vizează realizarea unei magistrale care să aducă apă din acviferul de la Medgidia traversând județul Constanța, până la granița cu Bulgaria, până în localitatea Limanu.

Aceasta este cea mai mare investiție privind managementul apei din țara noastră, în valoare totală de 650 Milioane de Euro, importanța sa strategică fiind justificată de directorul RAJA, Stroe Felix printr-un argument pe cât de simplu pe atât de dramatic: “Suntem în pericol să rămânem fără apă în sudul litoralului.”

Administratorul RAJA, Aurel Presură, a precizat anul trecut pentru Bursa.Ro că apa de la Medgidia "provine de la ploile care au avut loc în munţii Bulgariei, în urmă cu 20.000 de ani, şi care, datorită pantei, s-au scurs către arealul dintre Dunăre şi Marea Neagră."

De ce ste scumpă apa?

Coform ANRSC, pentru apă potabilă, costul RAJA este 4,56 lei/mc iar pentru serviciile de canalizare 3,99 lei/mc. Aceste cifre au propulsat însă RAJA în capul listei, operatorul fiind recunoscut drept “cel mai scump” din România.

Și astfel, nu de puține ori, RAJA a fost acuzată că vinde apa la un cost ridicat, fără însă ca acuzațiile să fie susținute de o analiză sau comparație în raport cu alte societăți similare din țară.

Fără îndoială, RAJA Constanța aplică exact principiile capitalismului în forma lor pură. Mai exact, pentru susținerea investițiilor necesare dezvoltării, RAJA vizează atragerea de fonduri și credite, situație în care operatorul țintește profitul și nu simpla supraviețuire economică sau mituire electorală.

Și la fel cum se întâmplă în toate lanțurile de producție, în final, și în cazul de față, persoanele fizice achită toate costurile, primind la schimb apă și servicii la un anumit nivel de calitate.Evident, se poate și mai bine.

Din tariful perceput rezultă un Profit, care nu depășește 7%, bani din care RAJA își achită creditele angajate, așa cum explică reprezentanții companiei.

„Tot ce înseamnă sursă de apă, fie că este de suprafață sau subterană, aparține Ministerului Mediului. Pentru fiecare metru cub de apă extras, compania nostră (RAJA) plătește un tarif, între 0,32-0,40 lei pe metru cub. Tot ceea ce înseamnă investiții, puțuri, pompe, precum și partea de mentenanță, inclusiv consumul de energie electrică este plătit de către RAJA Constanța.”

 

Irina Oprea - purtător de cuvând RAJA SA
Irina Oprea - purtător de cuvând RAJA SA
 

„RAJA este un operator regional iar tariful se aplică tuturor clienților, în toate cele 152 de localități, pe teritoriul a 8 județe, în care RAJA se ocupă de managementul apei.

Strategia tarifară este parte a contractului de delegare de gestiune, iar acest contract stă la baza finanțării europene.

Structura tarifului aplicată de RAJA conține și o componentă de profit, stabilită la nivelul de 7%. Această marjă este necesară pentru acoperirea împrumuturilor accesate de RAJA de la BERD.” a explicat purtătorul de cuvând al RAJA, Irina Oprea, pe 10 Mai 2018, în cadrul emisiunii Realitatea Locală, moderată de Cristian Hagi.

Putem face orice comparație, dar tocmai datorită acestor politici manageriale RAJA a devenit dintr-un simplu operator local, unul regional, cu 2400 de angajați și o cifră de afaceri de 72,3 milioane de Euro în 2019.

Magistrala Medgidia - Vama Veche

Este vorba despre un proiect din anii '60, ce a fost reluat de RAJA în 2016, pentru a asigura apa potabilă pentru orașul Constanța dar și pentru toate localitățile și stațiunile turistice de pe litoral. 

În acest moment, orașul Cernavodă este alimentat din acviferul de la Medgidia, cu debite foarte mari de până la 5 mc pe secundă.

Noua magistrală va avea peste 80km lungime, cu traversări ale Canalului Dunăre-Marea Neagră, traversări ale autostrăzii Soarelui, viaducte, apeducte, stații de pompare intermediare, de la Medgidia până la Vama Veche.