Cum a fost Vergil Chițac păcălit de reprezentanții Companiei de Transport din Cluj

S-a discutat mult în ultimele luni de situația CT Bus. Compania care exploatează autobuzele Constanței trebuie, în opinia lui Vergil Chițac și a oamenilor din noua administrație locală, regândită.

Desigur, principalul motiv pentru care CT Bus primește atâta atenție din partea administrației Chițac, este că trebuie găsit un motiv pertinent pentru a-l elimina din peisaj pe actualul director, Bogdan Niță. Misiune care se dovedește extrem de complicată, pentru simplul motiv că managerul și-a făcut treaba la superlativ.

Referitor la CT Bus, am auzit în ultima perioadă un milion de teorii, niciuna însă foarte clară. Dar, poate cea mai amuzantă poveste pe care am auzit-o, chiar din gura actualul primar, este cea legată de Compania de Transport Cluj, care, spune Vergil Chițac, se autofinanțează, adică trăiește exclusiv din banii pe care-i produce. Și ca să-și întărească afirmațiile, primarul Constanței ne povestește că l-a sunat chiar pe Emil Boc, care i-a dat numărul responsabilului cu transportul din Cluj, om care i-a spus răspicat: ”noi nu primim nimic de la bugetul local”.

Clujenii l-au mințit pe Vergil Chițac, iar motivul pentru care au ales să facă asta l-am înțeles abia după ce am răsfoit toate hotărârile de consiliul local din Cluj, referitoare la transportul în comun.

Ca să poată înțelege oricine, o să vă transpunem comparația dintre CT Bus și CTP Cluj într-un mod simplu, uman.

Gândiți-vă la un bunic (Consiliul Local) care dorește să-și ajute nepotul (Compania de Transport).

Dacă am fi la Constanța, la începutul anului bunicul i-ar cere un raport detaliat legat de banii pe care îi dorește de la el în următorul an. În baza acelui raport, bunicul i-ar da o sumă de bani care să-i ajungă tot anul și și-ar spune la revedere.

Dacă am fi la Cluj, bunicul nu i-ar da nimic la începutul anului, dar i-ar recomanda ca pe parcurs, nepotul să emită facturi pentru cele mai importante cheltuieli din viața lui. În baza facturilor, bunicul i-ar plăti tot, în timp ce nepotul ar spune: ”aproape că n-am pe ce cheltui venitul lunar, eu mă autofinanțez”.

La Cluj se practică un sistem arhaic, pe care culmea, îl practica și Radu Mazăre în mandatele sale, un sistem pe care Uniunea Europeană îl blamează și-l interizce, dar un sistem care în gura naivilor, precum bietul nostru primar, dă bine. Ca marketing. O minciună bine marketizată, cum s-ar zice.

Și, ca să vă convingeți de ceea ce spunem, haideți să trecem în revistă situația Companiei de Transport Cluj Napoca în 2020.

În primul rând, trebuie să evidențiem un detaliu extrem de important, care probabil că dacă ar fi pus în operă la Constanța, ar scoate lumea în stradă. Primăria Cluj Napoca a introdus în prețul biletelor de transport o taxă specială. Procentul taxei creștea prețul oricărui bilet cu 6,65 % iar din banii strânși Primăria se obliga să cumpere alte mijloace de transport în comun.

Doar că, la solicitarea Companiei de Transport, Primăria Cluj renunță la taxa specială, fără însă a scădea prețul biletelor cu 6,65 %, procentul taxei speciale. Ceea ce înseamnă că sumele anuale cuprinse între 10-12 milioane de lei noi vor rămâne companiei, care ne păcălește că se autofinanțează. De altfel, atunci când solicită Primăriei să renunțe la încasările din această taxă, reprezentanții CTP Cluj spun clar: ”ca să nu intrăm în incapacitate de plată”.

Acesta este însă doar primul ajutor al Primăriei pentru nepotul autofinanțat.

Hotărârea de Consiliu Local numărul 15 din 10 ianuarie 2020 ne arată, negru pe alb, că Primăria Cluj Napoca acordă subvenții Companiei de Transport în valoare de 2.285.500 lei de la bugetul local. Este vorba de subvenții pentru studenți, masteranzi și doctoranzi la zi.

Nu-l bănuim pe Vergil Chițac de prostie, credem doar că a fost păcălit.

Mai departe, hotărârea de consiliu local 66 din 17.02.2020 hotărăște că Primăria dă în concesiune toate stațiile de încărcare și echipamentele aferente, cumpărate din bugetul local, către Compania de Transport Cluj Napoca. Conform documentelor, echipamentele au costat în jur de 8.5 milioane de lei, dar Compania de Transport plătește pentru către Primărie o redevență de 1900 de lei pe an. Generos bunicul, nu-i așa?

Să nu credeți însă că subvențiile suportate de Primărie se termină așa ușor. HCL 94 din 28 februarie 2020 stipulează că Primăria va plăti 485.000 de lei de la bugetul local pentru ca elevii din comunele Colonia Spor, Pata Rât și Valea Fânațelor să poată circula gratuit.

Hotărârea nr 96 din aceeași zi alocă 10.886.050 lei pentru studenți, masteranzi și doctoranzi.

Apoi, prin hotărârea 261 din 12.05.2020, Consiliul Local aprobă regulamentul referitor la modul în care se va acorda gratuitate pentru cazurile sociale și implicit pentru bătrânii din Cluj Napoca. Textul spune cât se poate de clar: ”Decontarea se efectuează lunar de către Primăria Cluj Napoca, pe baza facturii emise de Compania de Transport Public Cluj Napoca S.A.” Hotărârea indică exact și capitolul bugetar din care se vor putea face plățile: 84.03.02.57.02.02 – transport în comun. Ce sumă credeți că a alocat Primăria la acel capitol? 194 de milioane de lei. Adică aproape 40 de milioane de euro puse deoparte de Primăria Cluj doar pentru a acoperi gratuitățile oamenilor săraci și oamenilor în vârstă, în municipiu.

Și nu e singurul capitol bugetar alocat compensărilor din transport. Studiind bugetul local din Cluj identifici și capitolul bugetar 57.02.02 alocat pentru ajutoare sociale în natură. La acest capitol, dedicat gratuității pensionarilor, avem alocată suma de 38 de milioane de lei.

În total, 232 milioane de lei cu care Primăria Cluj contribuie la bugetul Companiei de Transport, doar pentru a compensa gratuitățile locuitorilor din municipiu. Cât spunea Vergil Chițac că plătește Primăria Constanța în total pentru CT Bus? 100 de milioane de lei. Adică mai puțin de jumătate, comparativ cu municipiul Cluj.

Devine clar de ce spun reprezentanții administrației locale că a lor companie de transport se autofinanțează, nu? Pentru că, așa cum spuneam, Primăria are grijă de toate cheltuielile importante, în sprijinul companiei, care dă astfel impresia unei societăți comerciale de succes, poate accesa fonduri europene fără a prezenta datorii și mai poate păcăli câte un primar naiv, precum cel de la malul mării, pretinzând că se autofinanțează.

Interesant este că municipiul Cluj este printre puținele municipii care practică acest sistem ”aranjat” prin care construiește artificial o companie de succes, pe care Uniunea Europeană îl condamnă. Arad, București, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Sibiu, sunt doar câteva dintre orașele care s-au adaptat la noile reglementări europene, odată cu anul 2016, așa că îi recomandăm domnului primar Vergil Chițac să studieze atent problema și să nu copieze un model care dă bine ca imagine, în realitate un model fals, precum cel de la Cluj.

Pentru că în timp ce nepotul de la Constanța învață să-și plănuiască toate cheltuielile la început de an și să supraviețuiască, nepotul de la Cluj știe că greul se va factura Primăriei și că va prezenta lumii o minciună, pretinzând că se autofinanțează.