Kazahstanul și rolul Portului Constanța în relațiile Uniunii Europene cu Asia Centrală

Ieri după amiază primăria ne-a informat că viceprimarul municipiului Constanța, Ionuț Rusu, s-a întâlnit cu o delegație a Ambasadei Kazahstanului în România.

Așa cum ne-a obișnuit în astfel de ocazii, comunicatul primăriei nu spune mare lucru despre temele discutate, fiind împănat cu șabloane consacrate precum “consolidare relaţiilor existente” sau “dezvolatarea relațiilor culturale.”

Dar indiferent ce vrea sau nu vrea să comunice primăria, se poate observa în ultimii ani o intensificare a acțiunilor de natură diplomatică în România a guvernului de la Astana.  În mod particular, Constanța pare să ocupe un loc de frunte pe agenda misiuniilor kazahe în țara noastră.

Ne amintim de exemplu că exact acum un an, pe 28 februarie 2020, Costel Stanca, atunci director general al Administrației Porturilor Maritime Constanța a fost gazada unei delegații în fruntea căreia s-a aflat chiar Nurbakh Rustemov, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Kazahstan în România.

Și atunci comunicatul CN APM a fost la fel de steril, de ca și cum diplomații se plimbă pe planetă de plictiseală.

Este România un pivot în relațiile dintre Asia Centrală și UE?

Trebuie precizat că România se numără printre puținele state membre ale Uniunii Europene care mențin mai mult de o ambasadă în Asia Centrală, dezvoltând relații bileterale cu cinci țări din regiunea caspică în ultimele două decenii.

Astfel, România are o ambasadă deschisă în Kazakhstan încă din 1992, în Turkmenistan din 1993 iar în Uzbekistan începând cu 1995. Totodată, misiunea noastră diplomatică de la Astana, acoperă și relațiile cu republicile Kârghâzstan și Tadjikistan.

De altfel, în ultimii zece ani au avut loc mai multe întrevederi la nivel înalt între cele două state, începând cu vizita din 2012 a președintele Băsescu la Astana, dublată în 2013 de o nouă vizită a premierul Victor Ponta, tot în capitala Kazakhstanului.

La aceste întâlniri, kazakhstanezii și-au manifestat constant interesul de a colabora cu România în câteva domenii cheie precum: energie, agricultură, managementul apei și transporturi.

Ce știu, și ce nu știu, autoritățile locale

Pe lângă țintele deja enumerate, Kazakhstanul își caută o umbrelă de vreme rea, și consideră Uniunea Europeană singura forță capabilă să contrabalanseze Rusia, și o Chină în plină expansiune.

Din aceste considerente, Uniunea a semnat în anul 2015 așa-numitul Acord pentru Coperarea și Consolidarea (EPCA), prin care Bruxelles-ul a acordat Kazakhstanului statutul de „națiune favorizată” în privința relațiilor comerciale și de afaceri cu blocul comunitar.

În acest context, Kazakhstanul a propus României încă de acum doi ani ca Portul Constanța să facă parte din rutiera noului „Drum al Mătăsii.“ Este o inițiativă asiatică, ce vizează realizarea de noi conexiuni rutiere şi maritime între Asia Centrală şi Europa.

Iar unul dintre coridoarele schițate ar putea trece prin Contanţa, pe ruta China-Kazahstan-Azerbaidjan-Georgia-România, situație ce impune părților consolidarea relațiilor dar și o analiză pertinentă asupra infrastructurii portuare, rutiere și feroviare din zonă.

Viceprimarul Ionuț Rusu și adjunctul şefului misiunii diplomatice Kayrat Karabayev
Viceprimarul Ionuț Rusu și adjunctul şefului misiunii diplomatice Kayrat Karabayev