Reprezentanții Van Oord ne consideră proști. Olanda ia banii, România culege pierderile, autoritățile se bucură că sunt jefuite

Zilele trecute, la Eforie Sud, am asistat la o conferință de presă menită să dea startul oficial lucrărilor de lărgire a plajelor din zona respectivă. Amfitrioni ai conferinței au fost ministrul mediului, Barna Tanczos și reprezentantul Van Oord, Marius Stamat.

Da, Van Oord a câștigat din nou lucrări în România. Pentru cei care cunosc istoria acestei companii pe meleagurile noastre, acest detaliu poate părea de necrezut. 79 de milioane de euro va încasa compania olandeză pentru lucrările din Eforie Sud, bani pe care, după cum știm deja, îi vor transporta prin mijloace oculte acasă în Olanda, urmând ca firma din România să declare pierderi.

Cu toate astea și deși lucrurile se cunosc, ministrul mediului a lăudat compania olandeză.

„Mă bucur că acest lot a fost câștigat de una din cele mai mari firme din domeniu, o companie care are referințe internaționale, o companie care a demonstrate că poate să ducă la bun sfârșit, în condiții optime, un asemenea proiect, și mă bucur că și în România ne arată, încă o dată, Van Oord că se poate lucra corect, cinstit și profesionist într-un program amplu, un proiect atât de mare.”, a spus ministrul Tánczos Barna.

Și totuși, ”corect, cinstit și profesionist” nu sunt deloc cuvinte care să se potrivească firmei Van Oord

Iată ce scria ziarul ”România Liberă” despre activitatea companiei olandeze în România.

”Olandezii au lucrat, după ce au câștigat licitațiile aferente, la două dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din țara noastră după 1989. Este vorba despre extinderea unui dig din Portul Constanța, dar și despre prima etapă a reabilitării costiere și a extinderii plajelor de pe litoral.

Firma-mamă din Olanda a înființat o sucursală în Constanța, Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, în aprilie 2013.

Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că, deși olandezii au câștigat aceste licitații și au avut o cifră de afaceri impresionantă, de aproape un miliard de euro, nu au reușit să facă profit. Ba dimpotrivă, în perioada  pentru care există bilanțuri financiar-contabile, respectiv 2013–2016 inclusiv, perioadă care cuprinde și cele două lucrări menționate, au raportat pierderi totale de 194.053.301 lei, adică de 130.173 de lei pe zi. Sau, dacă vreți, 5.423 de lei pe oră, în fiecare oră din cei patru ani în care au făcut afaceri aici. Cifra de afaceri totală se ridică la 996.281.426 lei, adică peste 213,5 milioane euro.

Cele mai mari afaceri au fost făcute în perioada 2013–2015. În 2016, Van Oord Constanța a raportat o cifră de afaceri de numai 7.225 de lei, pierderi de 5.160.224 lei și numai 6 angajați (spre deosebire de 39, în 2016, cel mai bun an din acest punct de vedere). Datele din 2016 indică datorii de 217.855.462 lei și provizioane de 9.584.445 lei. Gradul de îndatorare al companiei, adică nivelul datoriilor în total activ, are o valoare de 4.410,22%.

Așadar, Van Oord încasează în România sute de milioane de euro, dar raportează pierderi, pentru a nu plăti taxe aici și mai ales pentru că mută banii către compania mama din Olanda. Iar ministrul îi laudă, luându-i de proști pe cei care privesc la declarațiile dumnealui.

Van Oord a dat în judecată statul român și a pierdut

Nu doar că olandezii de la Van Oord ne iau de fraieri, cărând toți banii la ei acasă și lăsându-ne să culegem praful de pe tobă, dar în culmea aroganței, aceștia au dat și statul român în judecată, cerând mai mulți bani pentru lucrările pe care le-au contractat în România. După doi ani de procese cu Portul Constanța, Curtea de Arbitraj Comercial și Maritim a stabilit definitiv și irevocabil că suma cerută în plus de olandezi este nelegală.

Concret, prin hotărârea arbitrală „s-a reținut că firma olandeză nu a avut probe care să susțină solicitarea, majoritatea pretențiilor fiind rezultatului unui comportament contractual imprudent, lipsit de diligența unui profesionist“. Astfel, judecătorii Curții de Arbitraj au infirmat, prin decizia pronunțată, declarațiile potrivit cărora firma olandeză ar deține o creanță de peste 25 de milioane de euro împotriva Portului Constanța.

Contactată telefonic, Daniela Șerban, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime la acea vreme a declarat că litigiul în sine cu firma olandeză durează de circa doi ani. „Nu ne-a fost comunicată încă hotărârea de la Curtea de Arbitraj. Avem acum această decizie, prin care se arată că nu datorăm suma respectivă, însă ne pregătim și de posibilitatea ca hotărârea să îi nemulțumească pe reprezentanții firmei olandeze și să o atace pe calea dreptului civil, mai precis să deschidă un dosar și la instanța de judecată“, a declarat directorul general.

În același timp, Daniela Șerban a precizat și faptul că ia în calcul posibilitatea de a recupera toți banii nedatorați societății: „Mă gândesc sincer și iau în calcul posibilitatea de a recupera și restul de 27 de milioane achitate deja. În acest sens, ne consultăm cu avocații privind posibilitatea de a merge în instanță pentru recuperarea sumei“.

Așadar, ministrul spune despre olandezi că sunt corecți, cinstiți și profesioniști, Curtea de Arbitraj spune ”comportament imprudent, neprofesionist”. Și-atunci, cum a ajuns o asemenea companie să contracteze noi lucrări cu statul român, pe care a încercat să-l deposedeze de bani prin solicitări considerate de instanțe drept ”nelegale”?

Van Oord s-a judecat și cu subcontractorii români, pe care a uitat să-I plătească

Repetăm, ministrul spune despre olandezi că sunt cinstiți, corecți, profesioniști. Nu ne spune însă nimic despre faptul că la precedentele lucrări, olandezii de la Van Oord au refuzat să-și plătească subcontractorii, fiind nevoie de procese care s-au întins pe o perioadă de peste trei ani, pentru ca românii să-și recupereze banii cu ajutorul instanței. Vorbim despre datorii de peste un million de euro pe care olandezii au ”uitat” să le achite, la finalul lucrărilor. Realizați ce înseamnă pentru o companie românească o gaură de un milion de euro pentru care trebuie să aștepte trei ani? Faliment. Dar asta nu i-a interesat pe olandezi și din câte se vede nici pe actualii guvernanți, care se bucură să lucreze cu cinstiții de la Van Oord. Unde-o fi bucuria, greu de înțeles.

Un jurnalist adresează o întrebare curajoasă: unde e profitul? Directorul Van Oord se bâlbâie

Prezent la conferința de presă, jurnalistul Cristian Hagi (Ct100.ro) a pus o întrebare curajoasă: cum e posibil să încasezi sute de milioane de euro și să declari la final că ai pierdut bani în urma lucrărilor. Reprezentantul Van Oord, Marius Stamat a oferit un răspuns alambicat, mincinos, care de fapt n-avea nicio legătură cu întrebarea în sine, arătând dacă mai era nevoie, că ne consideră și el proști.

„În primul rând, trebuie să înțelegeți că o sucursală nu este o companie de sine stătătoare. O sucursală este un birou detașat al unei companii. Înregistrările fiscale care se fac țin cont strict de activitatea sucursalei, nu de activitatea unui proiect, deci nu are nicio legătură rezultatul pe care-l vedeți dumneavoastră în Monitorul Oficial sau pe site-ul Ministerului de Finanțe cu rezultatul unui proiect. Deci noi nu am raportat pierderi în proiect, noi am raportat costurile sucursalei. Sunt două lucruri complet diferit.”, a precizat acesta.

Nimic mai fals, evident. O sucursală românească este un SRL românesc, cu contabilitate și activitate economică proprie, care declară la sfârșit profit sau pierderi. Dar ce era să spună domnul Marius Stamat, că probabil la finalul lucrărilor se fac două trei contracte de consultanță cu compania mamă din Olanda și toți banii se mută în acea țară? N-ar fi avut cum să spună asta, și-ar fi pierdut locul de muncă.

România continuă să fie colonia unor țări din vest, precum Olanda, care ne jefuiesc după bunul plac, cu complicitatea zâmbitoare a guvernanților pe care-I alegem o dată la patru ani cu speranța că aceștia ne vor proteja.

Etichete:

Pe aceeasi tema

Postat: 25.07.2013