Incompetența PNL, pedepsită de electorat, conform celor mai recente sondaje

Recent, Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) a dat publicității un sondaj de opinie efectuat în luna iunie, care arată ceea ce știm, simțim și vedem cu toții, mai puțin liberalii lui Orban, dar mai ales Cîțu pe persoană fizică: PNL și guvernarea se află în cădere liberă. Sondajul poate fi urmărit dând click AICI.

 

Iată ce spun cifrele mai tăioase ca un bisturiu:

PSD – 34%, PNL – 22%, USRPLUS – 14%, AUR – 12%, PMP – 5%, UDMR – 4%. Adică, PSD+AUR=46%, iar PNL+USRPLUS+PMP+UDMR=45%.

Ca să înțelegem cum de s-a ajuns aici, este nevoie de puțină istorie de dată recentă.

La alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, la o prezență de 9.352.472 electori (51,19%) Partidul Național Liberal, un partid care inglobase prin fuziune PDL, a obținut abia un 27% (2.449.068 voturi), suficient însă cât să ia fața unui PSD îngropat de Dragnea, cu 22,5% (2.040.765 voturi). Marea surpriză, de fapt marele câștigător, fie el și de pe locul 3, a fost Alianța 2020 USR-PLUS cu 22,3% (2.028.236 voturi).

Alegerile locale din anul 2020 au adus a doua victorie succesivă pentru PNL, fapt nemaiîntâlnit după decembrie 1989. La votul politic înregistrat pentru Consiliul Județean, liberalii au obținut un istoric 30,21% (2.212.904 voturi), PSD și-a păstrat procentul obținut la alegerile europarlamentare, 22,32% (1.605.721 voturi), în timp ce USRPLUS s-a dat cu capul de asfalt, 6,65% (478.659 voturi).

Se poate observa că PNL a obținut un procent superior celui din anul 2019 (27%), însă cu 236.164 voturi mai puțin, adică procentul a fost direct influențat de prezența mai scăzută la vot – 7.758.055 electori (46,62%). Această diminuare a numărului de voturi ar fi trebuit să reprezinte un semnal de alarmă, dar niciun lider liberal nu a băgat în seamă trendul descendent pe care pornise partidul, pentru că diferența în număr de voturi față de PSD se mărise de la 408.303 în 2019, la 607.183, iar PSD pierduse față de anul 2019, 435.044 voturi. Cu alte cuvinte, liberalii au privit numai la paiele din ochii PSD, ceea ce, în politică, poate fi o greșeală fatală.

Așadar, alegerile locale din septembrie 2020 au arătat că, în comparație cu anul 2019, toate cele trei mari partide, PNL, PSD și USRPLUS se aflau în pierdere de voturi, cel mai mult USRPLUS, cel mai puțin PNL.

Plecând de la cifrele de mai sus, în mod normal PNL nu avea cum să piardă alegerile parlamentare, pentru că nu avea cum piardă în doar două luni de zile peste 600.000 de voturi, decât dacă actul de guvernare ar fi fost execrabil. Și așa a fost: tunurile pe bani publici din anul pandemic 2020, politizarea grețoasă a funcțiilor de conducere ale statului, succesiunea de măsuri restrictive aberante și neconstituționale, dar mai ales presiunea extraordinară pe care au exercitat-o ca românii să iasă la vot când numărul de infectări se situa la aproximativ 10.000 pe zi, au condus la un dezastru pentru PNL și la o catastrofă pentru Iohannis, care nu a mai putut să își numească Guvernul său personal.

Așadar, la o prezență de 6.059.113 votanți (31,94%) rezultatele de la alegerile parlamentare s-au prezentat astfel:

La Senat: PSD – 29,32% (1.732.289 voturi), PNL – 25,58% (1.511.227 voturi), Alianța USRPLUS – 15, 86% (936.864 voturi), AUR – 9,17% (541.938 voturi), UDMR – 5,89% (348.262 voturi).

La Camera Deputaților: PSD – 28,90% (1.705.786 voturi), PNL – 25,18% (1.486.402 voturi), Alianța USR-PLUS – 15,37% (906.965 voturi), AUR - 9,08% (535.831 voturi), UDMR – 5,74% (339.030 voturi).

Cu alte cuvinte, PSD a câștigat la Senat 126.568 voturi și 100.065 Camera Deputaților față de alegerile locale, PNL a pierdut la Senat 701.677 voturi iar la Camera Deputaților 726.502 voturi. USRPLUS și-a mai revenit din comoție și a recâștigat 458.205 voturi la Senat și 428.306 voturi la Camera Deputaților.

De la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2019 și până în decembrie 2020, toate cele trei partide importante, PNL, PSD și USRPLUS au pierdut voturi, oamenii lui Barna, peste 1.000.000, liberalii lui Orban 7-800.000 și social-democrații lui Ciolacu, aproximativ 300.000.

Evident, performerul alegerilor parlamentare din decembrie 2020 a fost Alianța pentru Unirea Românilor, care a surprins pe toată lumea, inclusiv pe proprii săi candidați, cu cele peste 500.000 de voturi primite la ambele camere ale Parlamentului, traduse într-un procent mediu de 9,1%.

Așadar, recentul sondaj CURS ne arată că, de la alegerile parlamentare, în condițiile în care România are un alt premier și o altă formula guvernamentală, PNL continuă să scadă, ce-i drept, destul de lent, asta și pentru că nu are unde să coboare mai jos de 20%; PSD continuă ascensiunea, cam cu un procent pe lună, dar nu pentru că ar face ei ceva spectaculos, ci pentru că PNL se ocupă și de actul de opoziție; USRPLUS își conservă procentele, semn că s-au ferit destul de bine de erodarea proastei guvernări; AUR se află pe un trend ascendent, care îl consolidează ca partid parlamentar.

Potrivit CURS, marja de eroare a acestui sondaj este de +/-3%.

Dacă aplicăm această marjă în minus la PSD și în plus la PNL, rezultă un PSD de 31% și un PNL de 25%, adică PSD tot ar crește iar PNL ar stagna. AUR ar putea avea 9, procentul de la parlamentare, sau 15%, iar USRPLUS 11 sau 17%, încă departe de rezultatul de la alegerile europarlamentare din 2019.

Evident, cea mai mare problemă se află la PNL, care trebuie să schimbe repede ceva. Doar că, din încrederea în personalități pe care ne-o prezintă același sondaj, rezultă că nu prea au cu cine: Klaus Iohannis – 33%, Marcel Ciolacu – 26%, Florin Cîțu – 19%, George Simion – 18%, Ludovic Orban – 18%, Dacian Cioloș - 15%, Dan Barna – 14%.

Se vede așadar că de la Iohannis nu se mai descarcă mare lucru, iar cei doi lideri care se recomandă drept viitorul partidului, Orban și Cîțu, sunt amândoi sub un partid aflat în scădere.

Tot sub partid, cu 8%, se află și liderul PSD, Marcel Ciolacu.

Dacian Cioloș și Dan Barna sunt pe procentul partidului 15/14, semn că dacă USRPLUS vrea mai mult trebuie să caute oameni noi, figuri proaspete, cu genuri stabile și capacități reproductive tradiționale.

AUR este singura formațiune politică al cărei lider se comportă ca o locomotivă, George Simion se află peste partid cu 6%.

Însă marea problemă a liberalilor nu este nici trendul descendent, nici procentul din sondaj și nici că cei doi lideri care își dispută președinția partidului sunt aproape pământ de flori. Nu, cea mai mare problemă a PNL este că 69% dintre români cred că țara merge mai degrabă într-o direcție greșită iar 58% consideră că măreața campanie de vaccinare se desfășoară mai degrabă rău.

Adică, cea mai mare realizare a Cabinetului Cîțu, vaccinarea, este un eșec, iar întregul act de guvernare PNL-USRPLUS-UDMR este praf, iar acest praf, în loc să fie șters cu simț de răspundere și profesionalism, pare că este tras pe nas de unii lideri ai PNL.

Cum schimbi aceste cifre?

În primul rând, prin performanță în actul de guvernare.

Lucrul acesta ar fi posibil, dacă în Coalița guvernamentală ar prima acel principiu clamat de toată lumea: meritocrația. Cum însă interesele personale ale liderilor de partid sunt mai importante decât profesionalismul celor numiți să conducă și chiar să execute, profesionalizarea clasei politice și aparatului de stat rămâne un bun film sf.

Apoi, PNL are nevoie de un președinte în care să poți vedea deopotrivă istoria și viitorul partidului, un om politic de calibru, nu o caricatură ca Orban sau Cîțu, dar mai ales de un alt prim-ministru, care să preia această poziție confirmat de rezultate palpabile, cum ar fi, Ilie Bolojan.

O soluție extremă ar fi și intrarea în opoziție.

Cel mai probabil acest lucru nu se va întâmpla, întrucât nimeni nu pleacă de la măcelărie chiar și atunci când oasele sunt fără carne. Totuși, pentru PNL, care și-a dat măsura (in)competenței în aproape doi ani de guvernare, intrarea în opoziție ar putea fi soluția salvatoare pentru anul 2024. Și ar mai fi ceva: confirmarea blatului dintre Iohannis și Ciolacu.

Etichete: