Dezastru la departamentul CJC condus de Petre Enciu. 69 de milioane de euro buget, salarii și bonusuri grosolane. Proiecte, ZERO

L-ați văzut pe președintele CJC, Mihai Lupu, răbufnind, în cea mai recentă ședință, la adresa vicelui USR-ist, Petre Enciu. Nu știm motivele, din spatele ușilor închise, care au dus la ”ruptura” dintre cei doi, dar o privire analitică asupra activității vicepreședintelui, care are în subordine motorul instituției, departamentul de proiecte, îți dă de înțeles că de doi ani, de când se ocupă de acest departament, Enciu gestionează dezastruos situația. Pe bani foarte mulți și fără rezultate notabile. 

I-am solicitat domnului vicepreședinte, Petre Enciu, să ne răspundă la câteva întrebări, pentru a înțelege exact ce a făcut în ultimii doi ani departamentul de proiecte al CJC, pe care îl are în subordine. Știm că șefa acestui departament este Elena Georgescu, fina lui Sorin Strutinsky, o apropiată a grupării PSD-iste care a condus instituția timp de 12 ani, la fel cum știam că de când a venit la conducerea CJC Mihai Lupu, la departamentul de proiecte bate vântul. Un vânt scump, dacă ne uităm câți bani publici se consumă pentru ca acest departament să poată atrage fonduri europene, pentru dezvoltarea județului. Și nu atrage.

Avem, acum, prin bunăvoința lui Petre Enciu, căruia îi mulțumim pentru transparență, cifrele care atestă dezastrul din subordinea lui. Haideți să le parcurgem împreună, ca să înțelegem exact despre ce e vorba. 

Departamentul de proiecte al Consiliului Județean Constanța este împărțit în patru alte servicii, cu denumiri pompoase. Să le luăm pe rând.

1) Serviciul de Promovare Proiecte Europene

Vă dați seama? La Consiliul Județean Constanța este necesar un serviciu care să promoveze marile proiecte europene, care în realitate, după cum se poate vedea cu ochiul liber, lipsesc cu desăvârșire de ani de zile. Acest serviciu are șase angajați. În anul 2021, cei șase promotori ai proiectelor europene au încasat salarii brute de 576.000 de lei. Ceea ce ne spune că, în medie, un angajat al acestui serviciu ridică 8000 de lei brut pe lună. Nu-i rău.

Și nu vă grăbiți, lucrurile nu se opresc aici. În același an 2021, cei șase angajați de la promovare au primit bonusuri pentru participarea la implementarea proiectelor europene de 239.774 de lei. Adică, încă 3330 de lei lunar, în medie, de fiecare. Nu-i rău deloc. Să mergem mai departe.

În 2022, în primele șapte luni, salariul brut al unui angajat al acestui serviciu, conform cifrelor, a crescut la 9150 de lei, iar bonusurile au fost de 3.533 de lei de fiecare om. Cifrele sunt calculate în medie, pentru că tot domnul Enciu ne spune că din cei 36 de angajați, doar 24 au încasat bonusuri. Adică 12 sunt mai fraieri. Continuăm.

2) Serviciul de Managament de proiecte

Adică, pe lângă vicepreședintele Enciu, pe lângă directorul Elena Georgescu, pe lângă directorul adjunct Ionuț Nache, există un serviciu de management al marilor proiecte europene, unde sunt angajați 12 șefuți. Șmecherii ăștia au încasat în 2021 968.630 de lei, salarii brute. Adică, în medie, 6726 de lei, brut, lunar. Adică, ăștia cu managementul sunt plătiți mai prost decât cei cu promovarea, dacă vă vine să credeți. Și-au scos însă pârleala din bonusurile de performanță despre care vorbeam, care în 2021 s-au cuantificat în suma de 417.201 lei. Adică încă 2897 de lei de fiecare, lunar. 

În 2022, în primele șapte luni, salariul brut pentru fiecare angajat a crescut la 7402 lei. Bonusurile, conform cifrelor, au fost de 3087 de lei, în medie, pentru fiecare angajat. 

3) Serviciul de Monitorizare Investiții Proiecte și Avizare.

E bun, deci există unii care manageriază, unii care promovează și avem și unii care monitorizează tot ce se întâmplă. Ăștia sunt șapte persoane. Monitorizarea lor s-a tradus, în anul 2021, într-un fond de salarii brute de 717.320 de lei. Adică, un salariu brut lunar de 8539 de lei. N-au scăpat însă nici ei de bonusurile aferente. În 2021, bonusurile pentru cei șapte magnifici de la monitorizare au fost de 254.121 de lei. Adică 3025 de lei de fiecare angajat. 

În 2022, salariul brut, în medie, pentru fiecare angajat, a fost de 8615 lei. Bonusurile au fost, în medie, de 3035 de lei de fiecare om.

4) Serviciul de Protecția Mediului

Da, da. În structura departamentului proiecte există și niște angajați care se ocupă exact cum ați citit, cu protecția mediului. Sunt chiar nouă angajați, iar salariile lor brute au însumat, în anul 2021, suma de 759.810 lei. Adică 7035 de lei salariu brut, de om. Au luat și ei, evident, niște bonusuri, în sumă de 162.903 lei. Adică 1508 lei de fiecare, lunar, bonus. 

În 2022, salariile brute pentru acest serviciu au crescut la 8112, în medie, pentru fiecare angajat. Bonusurile au fost de 908 lei, în medie, per angajat.

Să tragem linie: salarii de aproape un milion de euro, anual, pentru angajații departamentului de proiecte al CJC

În total, în anul 2021, Consiliul Județean Constanța a cheltuit pentru salariile acestui departament suma de 3.295.870 de lei. Adică undeva la 672.000 de euro. La aceste salarii se adaugă bonusuri de 1.163.844 lei, adică încă vreo 237.000 de euro, pe care Consiliul Județean le plătește și ar trebui să le primească înapoi de la autoritatea finanțatoare. Asta dacă nu pică proiectul și rămâi cu banii dați, că doar suntem obișnuiți. 

În anul 2022, în primele șapte luni, salariile angajaților din acest departament, au însumat 2.115.529 de lei. Adică 61.000 de euro pe lună, doar salariile brute. Bonusurile, în 2022, pentru șapte luni, se cuantifică în suma de 665.732 lei. Adică, un 136.000 de euro. 

Nu-i rău deloc să lucrezi la Consiliul Județean, la proiecte. Deloc! 

Cei doi directori au salarii de nababi. Plus bonusuri aferente!

273.510 lei au încasat cei doi directori, salarii brute, în 2021. Adică 55.000 de euro, brut. Trăiesc bine doamna Elena Georgescu și domnul Ionuț Nache. La aceste venituri se adaugă și bonusuri de 89.845 de lei, adică încă 18.000 de euro. 

În 2022, în primele șapte luni, cei doi directori au încasat 176.120 de lei, salarii brute. Adică 35.942 de euro. Deci Consiliul Județean plătește cam 5000 de euro lunar pentru fiecare dintre cei doi directori, brut. Din bani publici, ca să fie clar. Bonusurile, în aceste prime șapte luni, au totalizat suma de 51.980 de lei. Adică mai adăugăm 7425 de lei lunar, pentru cei doi directori. Să fie bine! 

16.000 de lei este și salariul lunar al vicepreședintelui Petre Enciu, la Consiliul Județean Constanța, în caz că vă întrebați. 

Și acum, după ce ne-am făcut o idee despre sumele pe care le plătește instituția pentru salariile angajaților reponsabili de proiecte, vine bomba. Cât credeți că pune la dispoziție, ca buget, Consiliul Județean Constanța, anual, pentru buna desfășurare a activității? 

Răspunsul ne-a uluit: 338,206,744 lei. Adică 69 de milioane de euro. Atât au la dispoziție angajații de la departamentul de proiecte pentru a atrage fonduri europene. 

36 de angajați, fond de salarii plus bonsuri de aproape un milion de euro anual plus un buget de 69.000.000 de euro, pentru a-și desfășura activitatea. Așa se traduce dezastrul de la departamentul de proiecte al CJC, unde angajații câștigă regește, dar județul pierde. 

Încercând o comparație simplă, micuța Asociația de Dezvoltare Durabilă gândită de Mihai Lupu la începutul mandatului, cu nouă angajați, are un buget total de 440.000 de euro, anual. Și a atras deja 35.000.000 de euro, pentru proiecte care vor dezvolta infrastructura în sudul litoralului. Vă dați seama ce gaură neagră e la Consiliul Județean, în subordinea lui Enciu? 

Bonusuri luate pentru proiecte moarte?

Și, ca să înțelegeți de ce vorbim despre un dezastru. Ne-am uitat atent și pe lista proiectelor pentru care angajații departamentului de proiecte au primit bonusuri frumușele. În lista cu proiectele pentru care s-au primit bonusuri figurează proiecte precum ”Reabilitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța”. Doar că acest muzeu nu s-a reabilitat. E tot la stadiul de ruină, așa cum îl știm. De asemenea, bonusuri pentru ”restaurarea, conservarea, amenajarea și punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic”. Un alt proiect inexistent. Și pentru ”Salvarea și punerea în valoare a Mormântului Pictat Hypogeu” s-au primit bonusuri salariale. Cunoașteți mormântul? E în spate la Irish Pub. Nu s-a salvat și nu s-a pus în valoare nimic acolo. Bonusuri pentru ”îmbunătățirea capacității administrative a Consiliului Județean Constanța”. Pe bune? Te bufnește râsul. Alt proiect: ”Implementarea unui sistem de management al calității în administrația județeană”. Și pentru asta, bonusuri. ”Creșterea transparenței, eticii și integrității la nivelul județului Constanța”. Din nou bonusuri. Iar, bomboana de pe colivă: bonusuri pentru ”Sistem de management integrat al deșeurilor (proiect care nu face parte din portofoliul direcției de proiecte). Păi, dacă nu face parte din portofoliu, de ce s-au primit bonusuri?? Greu de înțeles. Ca să nu mai spunem că știe și un copil de grădiniță că proiectul era blocat și a fost refăcut complet, tot de Asociația de Dezvoltare Durabilă, pentru că exista riscul ca onor Consiliul Județean să fie obligat să plătească 40 de milioane de euro daune. Dar bonusuri s-au luat, deh. Te iei cu mâinile de cap. DE-ZAS-TRU! 

Realizările departamentului de proiecte al Consiliului Județean: ZERO

Am cerut domnului vicepreședinte o listă cu marile proiecte europene dezvoltate în ultimii doi ani. Domnul Petre Enciu ne-a pus la dispoziție o listă cu 49 de proiecte, care însă, în marea lor majoritate sunt la stadiul de idee. De doi ani, da? 

În implementare avem doar șapte proiecte, din lista de 49 (sună aproape ca la loterie). Ia să le vedem, ca să râdeți: 

1) Implementarea unui sistem de management al calității în administrația județeană. Nu știm exact ce înseamnă acest proiect și cum ajută el viața cetățeanului din acest județ. Ce știm este că al nostru Consiliu Județean a plătit din buget pentru proiect suma de 482.628 lei, iar proiectul integral a costat 500.000. Adică nababii de la departamentul de proiecte au atras fabuloasa sumă de 17.000 de lei. Aplauze, vă rugăm!

2) Creșterea transparenței, eticii și integrității la nivelul județului Constanța. Aceeași prostie. Consiliul Județean a plătit 355.519 lei, iar proiectul integral a costat 400.000 de lei. Deci s-a atras frumoasa sumă de vreo 15.000 de lei. Tare!

3) Dotarea Spitalului Clinic Județean de Urgență ”Sf Apostol Andrei” Constanța, în vederea consolidării capacității de gestionare a crizei sanitare Covid-19. Aici, domnii de la proiecte n-au avut nimic de făcut, decât să trimită o cerere, pentru că banii s-au dat de la Guvern. 37.500.000 de lei. Ce s-o fi făcut pentru criza Co-Vid de șapte milioane de euro, greu de zis. 

4) Dotarea Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Constanța în vederea consolidării capacității de gestionare a crizei sanitare Covid-19. V-ați plictisit? 7,5 milioane, de la Guvern

5) Îmbunătățirea capacității medicale a Spitalului Clinic Județean de Urgență ”Sf. Apostol Andrei” Constanța, în contextul pandemic Covid-19. 12.5 milioane de lei de la Guvern. Doar o cerere. 

6) Dotarea centrelor sociale din cadrul DGASPC Constanța, în vederea consolidării capacității de gestionare a crizei sanitare Covid-19. 12.5 milioane de lei. Aceeași poveste, bani de la Guvern. 

7) Furnizarea serviciilor de sănătate din programele de prevenție, depistare precoce,diagnostic și tratament precoce al leziunilor precanceroase colorectale în regiunea Sud-Est. 25.000.000 de lei.

Ca să râdem, așa, la final, acest proiect a fost făcut de fapt de reprezentanții Spitalului Județean, în parteneriat cu Universitatea ”Ovidius” Constanța. Se poate găsi ușor chiar pe site-ul spitalului, acolo unde nu e menționată contribuția Consiliului Județean Constanța. Deci, țeapă. 

Trăgând linie, la final, concluziile sunt puține. la Consiliul Județean, în subordinea lui Petre Enciu, fina lui Sorin Strutinsky freacă menta pe bani mulți. O activitate dezastruoasă, pe care președintele instituției Mihai Lupu o tolerează, deja de doi ani de zile. Greu de înțeles de ce. 

Petre Enciu ar trebui să aibă bunul simț să demisioneze, alături de doamna director Elena Georgescu, pentru că e strigător la cer să încasezi mii de euro lunar, din bani publici, pentru o activitate aproape inexistentă.