EDITORIAL. De la pandemie, la sărăcie

Ceea ce în urmă cu doi ani şi jumătate părea începutul Apocalipsei, astăzi este aproape să îşi dea obştescul sfârşit. O spune unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai vaccinării anti-Covid-19, adică ai intereselor BigPharma, însuşi directorul general al OMS, domnul Tedros Adhanom Ghebreyesus: “Nu am ajuns încă acolo. Dar sfârşitul este la vedere”.

Desigur, dacă nu ar fi spus pe gură, acest lucru ar fi reieşit oricum din ultimele evoluţii ale gradului de infectare la nivel european care, practic, vorbesc de la sine: în afară de Slovenia, în niciun alt stat nu se înregistrează o incidenţă mai mare de 10, adică problematică. Deci, da, nu am ajuns, dar sfârşitul este la vedere.

Totuşi, în urmă cu doar câteva luni, când cifrele nu erau cu mult diferite, acelaşi personaj spunea că “pandemia cu siguranță nu s-a terminat. […] Nu se termină nicăieri până nu se termină peste tot. […] Trebuie să sprijinim în continuare toate țările pentru a atinge o acoperire de vaccinare de 70% cât mai curând posibil, inclusiv 100% dintre cei cu vârsta peste 60 de ani; 100% dintre lucrătorii din domeniul sănătății; și 100% dintre cei cu afecțiuni de bază

Ei bine, ce s-a întâmplat din luna mai şi până astăzi, în contextul în care la nivelul întregii lumi mai sunt 13.248.679 de persoane infectate, numai pe 27 septembrie au fost înregistrate 588.962 de cazuri noi, rata globală a vaccinării este de 63,4% iar BigPharma a pregătit un vaccin fresh împotriva ultimelor variante de Sars-CoV-2, adică se întrunesc absolut toate condiţiile pentru anunţarea unui nou Val şi a unui apel “disperat” la vaccinare?

S-a întâmplat că toate economiile se pregătesc pentru ceea ce pare a fi cea mai grea iarnă din ultimii mulţi ani, cu duşuri în doi, încălzire la aragaz şi iluminat la lumânare. S-a întâmplat ca virusul să urmeze calea naturală pe care orice agent patogen o urmează, adică să dispară aşa cum a apărut, chiar dacă apariţia sa a fost mai mult creaţia omului şi mai puţin a naturii. S-a întâmplat ca niciun stat al lumii să nu mai vrea şi nici să nu îşi mai permită să arunce banii pe un vaccin care nu împiedică infectarea, nu te apără de moarte ba chiar pare să fie la originea multor aşa-zise morţi subite. S-a întâmplat ca nimeni să nu mai ia în serios mesajele apocaliptice, în contextul în care virusul se comportă precum o banală răceală. Şi s-a mai întâmplat ceva: presiunea pusă de efectele războiului din Ucraina pe economiile lumii să devină mai mare decât cea a companiilor din BigPharma pentru prelungirea pandemiei şi achiziţia de vaccinuri. Practic, chiar dacă virusul există la nivel global, chiar dacă, de pildă, statele africane sunt cam pe la jumătatea ţintei de vaccinare de 70%, chiar dacă există vaccinuri, medicamente şi tratamente noi, “the new world order” a spus stop joc pentru că ne-a pregătit un alt “joc”, pe modelul Jigsaw: după ce ne-a testat reacţia mai mult la frică, decât la boală, vine testul restrângerii accesului la resurse.

Acum, că am trecut cu bine de o “apocalipsă” şi suntem nevoiţi să ne pregătim de alta, se impun câteva concluzii:

  1. Referitor strict la Apocalipsă, timpul îl ştie doar Dumnezeu Tatăl. Semnele sunt numai în Evanghelie. Restul este doar manipulare;
  2. Pandemia de Sars-CoV-2 a fost mai mult socială şi mai puţin sanitară, întrucât principalul virus care s-a răspândit şi a răvăşit lumea a fost frica, nu Sars-CoV-2-ul;
  3. Niciun stat nu mai trebuie să îşi permită, nu mai trebuie lăsat vreodată să ia decizii colective pentru sănătatea individuală a cetăţenilor săi;
  4. Nicun stat nu mai trebuie să îşi permită, nu mai trebuie lăsat vreodată să îşi segrege proprii cetăţeni, indiferent de motiv;
  5. Cel mai important om în arhitectura vaccinării europene a fost un politician, nu un epidemiolog, fapt care vorbeşte de la sine despre atât despre gravitatea pandemiei, cât mai ales despre interesele oculte: Ursula von der Leyen;
  6. Indiferent de gravitatea unei crize, instituţiile care asigură respectarea Constituţiei, a ordinii publice şi a legii trebuie să funcţioneze, întrucât suprimarea acestora duce la dictatură şi la jaf generalizat;
  7. Ursula von der Leyen şi toţi liderii lumii trebuie să răspundă pentru comenzile de vaccinuri fără acoperire, făcute cu precădere către unul dintre giganţii BigPharma, precum şi pentru mesajele şi măsurile pro-vaccinare obligatorie;
  8. Tot ei trebuie să răspundă şi pentru toţi cetăţenii nevinovaţi ai lumii, care au murit din cauza tratamentelor inadecvate, a ignoranţei, a blocajelor din sistemul sanitar şi a vaccinării forţate;
  9. Din păcate. spectrul lui Adolf Hitler este “alive and kicking”;
  10. Marea Resetare a început, urmează “economia” forţată la resurse, parte din ele prăduite în pandemie.

De exemplu, ministrul român al Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat zilele trecute căpână acum cred că au fost distruse vreo 3 milioane de doze și probabil alte 3 milioane de doze vor expira până la sfârșitul acestui an. E o socoteală complicată, pentru că trebuie să adun și dozele care sunt încă în stoc și pe care nu le-am folosit și e puțin probabil să le folosim. În stoc cred că mai avem vreo 7, 8 milioane în momentul de față și cu celelalte despre care v-am spus ajungem probabil la o cifră consistentă. Dacă discutăm de vreo 15 milioane de vaccinuri, sigur sunt 100 – 200 de milioane de euro. Nu pot să vă spun exact, pentru că nu știu exact”.

Spunem noi: la un cost mediu de 10 euro/vaccin, până la finele acestui an discutăm despre 60.000.000 euro, bani plătiţi pentru un serviciu care nu s-a mai efectuat, adică un fel de vaccin la chiuvetă. Şi mai spunem ceva: pentru cantitatea rămasă de livrat în anul 2023, România are de achitat suma de 1.876.781.856 lei, adică aproximativ 376.000.000 euro.

Despre ce cantitate să mai fie vorba dacă directorul general al OMS spune că sfârşitul este aproape? Evident, despre o cantitate de bani care trebuie musai să ajungă în aceleaşi buzunare abisale ale băieţilor care profită de războaie, molime, dezastre.

Oare nu ne-ar fi stat bine cu banii ăştia investiţi acasă, de pildă, în retehnologizarea Termocentralei Mintia, vândută cu doar 91 milioane de euro unei obscure companii din Irak?

Cu multe resurse ne-ar fi stat mai bine acasă, dacă nu am fi avut constant la conducerea ţării mai mulţi trădători şi vânzători, decât iubitori de ţară.

 

Etichete: