EDITORIAL. În 33 de ani, de la stejar la salcie pitică
-
Mihai PetrePostat: 14.11.2023

Calificată din întâmplare, echipa națională de rugby a României s-a întors acasă de la recentul Campionat Mondial găzduit de Franța, cu tolba plină de eseuri încasate și puncte primite.
E drept, ai noștri au avut parte de o grupă foarte grea, din care au mai făcut parte Irlanda – liderul mondial de moment, Africa de Sud – campioana mondială en-titre, Scoția – una dintre echipele tari ale Turneului celor șase națiuni și Tonga, un fel de Noua Zeelandă second hand, însă bilanțul parcă este totuși prea drastic: 0 puncte, două meciuri pierdute la zero, cel mai mare pasiv din istoria participărilor la Campionatele Mondiale, -255 puncte.
Totuși, România nu a avut parte pentru prima dată de adversari inaccesibili, însă a fost pentru prima dată când fie aceștia au prezentat cele mai bune versiuni ale lor din ultimii 36 de ani, fie ai noștri au avut cea mai slabă echipă din istorie.
De pildă, la Campionatul Mondial găzduit de Africa de Sud în anul 1995, „stejarii” au fost în grupă chiar cu echipa gazdă, în fața căreia au pierdut onorabil cu 21-8, dar și cu Australia, în fața căreia s-au înclinat cu un tolerabil 42-3. În 2011, naționala s-a descurcat admirabil cu Scoția, 22-32, iar la ediția din 2015, ai noștri au fost învinși de Irlanda cu 10-44, Franța cu 11-38 și la mare luptă de Italia cu 32-22.
Sigur, au fost și înfrângeri usturătoare, 8-90 cu Australia în 2003 sau 8-85 cu Noua Zeelandă, însă niciodată la zero.
Ca să înțelegem mai bine dezastrul înregistrat la recentul Campionat Mondial, vom apela la următoarea statistică a punctelor, eseurilor, golaverajelor și victoriilor înregistrate de naționala României de la prima sa participare la un turneu final și până astăzi:
Campionat Mondial |
Puncte |
Eseuri marcate |
Golaveraj |
Victorie |
|
|
|
|
|
1987 – Noua Zeelandă |
2 |
6 |
61-130 (-69) |
21-20 vs. Zimbabwe |
1991 - Franța |
2 |
5 |
31-64 (-33) |
17-15 vs. Fiji |
1995 – Africa de Sud |
0 |
1 |
14-97 (-83) |
- |
1999 - Irlanda |
2 |
4 |
50-126 (-76) |
27-25 vs. USA |
2003 - Australia |
0 |
7 |
65-192 (-127) |
37-7 vs. Namibia |
2007 - Franța |
5 |
5 |
40-161 (-121) |
14-10 vs. Portugalia |
2011 – Noua Zeelandă |
0 |
3 |
44-169 (-125) |
- |
2015 - Anglia |
4 |
7 |
60-129 (-69) |
17-15 vs. Canada |
2019 - Japonia |
- |
- |
- |
- |
2024 - Franța |
0 |
4 |
32-287 (-255) |
- |
Se pot observa ușor următoarele lucruri:
- Cele mai multe puncte marcate: 65, la ediția din 2003, dintre care 37 în meciul cu Namibia;
- Cele mai puține puncte marcate: 14, la ediția din 1995;
- Cele mai multe puncte încasate: 287, la ediția din 2023;
- Cele mai puține puncte încasate: 64, la ediția din 1991;
- Cel mai mic bilanț negativ: -33, la ediția din 1991;
- Cel mai mare bilanț negativ: -255, la ediția din 2023;
- Cele mai multe eseuri marcate: 7, la edițiile din 2003 și 2015;
- Cea mai categorică victorie: 37-7 cu Namibia, la ediția din 2003;
- Cea mai categorică înfrângere: 0-84 cu Scoția, la ediția din 2023;
- Cele mai multe înfrângeri la 0: 2, la ediția din 2023, singura cu înfrângeri la zero;
- Cele mai multe puncte marcate într-un meci: 37 cu Namibia în ediția din 2003;
- Cele mai multe puncte încasate într-un meci: 90 în meciul cu Australia în ediția din 2003 (am încris 8 p.).
La acestea se adaugă faptul că, la turneul final din Franța, România s-a clasat pe ultimul loc la capitolul pasiv (-255 p.), fiind depășită până și de Namibia (-218 p.), respectiv Chile (-188 p.).
În mod normal, privind doar la statistică, onor conducerea Federației Române de Rugby ar fi trebuit să demisioneze. Din păcate, domnul Alin Petrache, fost rugbist dar și politician, descendent al tripletei Cocoș-Petrache-Bittner, nu are de gând să recurgă la acest gest. Se pare că, la capitolul onoare, domnul Petrache a preluat mai mult din politică și mai puțin din rugby.
P.S. La începutul anului 1990, România câștiga, tot în Franța, un amical cu țara gazdă, 12-6. În trei decenii, noi am dispărut de pe harta rugby-ului mare iar formații care nu existau atunci, ne dau astăzi cu terenul în cap. După gimnastică, handbal masculin și fotbal, este probabil cel mai crunt declin al unui sport cu care ne mândream.

Mihai Petre
Și-a început activitatea ca jurnalist în anul 1993, la Radio Costinești Constanța, apoi, un an mai târziu, la Radio Pro FM Costinești; după anul 1995, a făcut parte din echipa celui mai ascultat post de radio național și local, Radio Contact, și.a încheiat cariera radiofonică la Uniplus Radio în anul 2000. A trecut prin redacția ziarului Observator, a fost editorialist al cotidienelor Ziua de Constanța și România Liberă - ediția de Dobrogea. A continuat ca purtător de cuvânt al Prefecturii între anii 1998 și 1999 și al Consiliului Județean între 1999 și 2004. A bifat in carieră funcții precum șef de cabinet parlamentar, consilier județean, director de instituție publică. In ultimii patru ani a fost consilierul lui Decebal Făgădău, poziție din care s.a remarcat ca fiind unul dintre puținii oameni raționali de pe lângă fostul primar și cu care se putea dialoga oricând. Experiența politică de peste 18 ani și cea administrativă de peste 10 ani fac din Mihai Petre unul dintre cei mai buni analiști politici și cunoscători ai administrației locale constănțene.